Realizarea stemei localității

În 2003 s-a dat o hotărâre de guvern conform căreia orice judeţ, municipiu, oraş şi comună din ţară trebuie să deţină o stemă care să corespundă unei metodologii.

Stema (herb, blazon) reprezinta semnul simbolic al unei tari sau al unei localități (zugravit pe drapel, monede, stampile) si este conceputa dupa regulile heraldicii.

Heraldica este disciplina auxiliara a istoriei, care se ocupa cu studiul stemelor statelor, cu blazoanele caselor domnitoare, familiilor nobiliare, oraselor, comunelor.

Astfel, stema trebuie sa cuprinda scurt istoric al localitatii, anul atestarii documentare al acesteia si caracteristici generale ale reliefului.

Stema este constituita dintr-un ansamblu de semne distinctive si simbolice (scut, figuri heraldice, elemente exterioare ale scutului, incluzand cimierul, coroana, sustinatorii, pavilionul,deviza) care alcatuiesc blazonul unei persoane, al unei institutii sau stat, exprimand atributele sale.

”Metodologia stabilită de Comisia de Heraldică trebuie interpretată ca o biblie de la care nu ai voie să te abaţi. Astfel, stema poate să aibă doar formă de scut şi o dimensiune standard, iar simbolurile trebuie să fie inteligibile şi specifice localităţii respective (tradiţii, obiceiuri, monumente, evenimente istorice, natură deosebită etc). Se pot folosi doar anumite culori şi nuanţe (roşu, albastru, verde, auriu, argintiu, negru)”

HOTĂRÂRE nr.25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor

În temeiul art. 107 din Constituţie,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - (1) Stemele judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, denumite în continuare heraldică teritorială, simbolizează, într-o formă concentrată, tradiţiile istorice, precum şi realităţile economice şi social-culturale locale, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

(2) Elaborarea proiectului stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Naţională.

(3) Proiectul stemei poate fi realizat de autorităţile administraţiei publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldişti abilitaţi de Comisia Naţională. Macheta originală se realizează manual, cu respectarea culorilor şi metalelor specifice heraldicii.

(4) Proiectul stemei se elaborează în cel mult trei variante, care se supun dezbaterii şi consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante.

(5) Stabilirea variantei finale se face de către consiliul judeţean sau consiliul local, care va adopta în acest sens o hotărâre de însuşire.

Art. 2. - După însuşire de către consiliul judeţean sau, după caz, consiliul local, proiectul stemei se trimite unei comisii judeţene special constituite, în vederea analizării conţinutului acesteia.

Art. 3. - (1) În fiecare judeţ se va constitui, prin ordin al prefectului, o comisie formată din 3-5 membri, specialişti în istorie, arhivistică şi etnografie.

(2) Din comisia judeţeană face parte, de drept, în calitate de expert, un specialist în heraldică desemnat de Comisia Naţională.

(3) Pentru activitatea desfăşurată în cadrul comisiei judeţene membrii acesteia vor primi o indemnizaţie al cărei cuantum se stabileşte de prefect prin ordin, cu avizul direcţiei generale a finanţelor publice judeţene. Sumele necesare pentru achitarea indemnizaţiilor se asigură din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.

(4) Secretariatul comisiei judeţene se asigură prin grija secretarului general al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti.

(5) Pentru municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov se organizează o comisie comună, prin ordin comun al prefectului municipiului Bucureşti şi al prefectului judeţului Ilfov.

Art. 4. - (1) Comisia prevăzută la art. 3 analizează proiectele de stemă însuşite de consiliul judeţean, respectiv de consiliul local, urmărind să se asigure exprimarea corectă, din punct de vedere heraldic, a elementelor incluse în steme, valorificarea patrimoniului heraldic local, unitatea stilistică şi evitarea repetărilor.

(2) În cazul în care comisia judeţeană consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 1, restituie propunerea de stemă primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, după caz, cu precizarea motivelor neacceptării şi cu propuneri concrete de elemente, care să asigure realizarea unui proiect corespunzător din punct de vedere heraldic şi istoric.

(3) Proiectul stemei refăcut va fi supus consiliului judeţean, respectiv consiliului local, spre o nouă însuşire.

Art. 5. - Propunerile de stemă, analizate de comisiile judeţene, se înaintează pentru avizare, însoţite de un memoriu justificativ, sub semnătura prefectului şi a preşedintelui consiliului judeţean, birourilor zonale ale Comisiei Naţionale, potrivit repartiţiei prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 6. - Avizul Comisiei Naţionale se concretizează prin semnătura şi ştampila preşedintelui acesteia, aplicate pe spatele machetei care reprezintă proiectul stemei.

Art. 7. - Proiectul stemei, avizat potrivit prevederilor art. 6, împreună cu anexa conţinând descrierea acesteia se trimit, prin adresă comună a prefectului şi a preşedintelui consiliului judeţean, Ministerului Administraţiei Publice, care va elabora proiectul de hotărâre şi nota de fundamentare şi le va supune spre aprobare Guvernului.

Art. 8. - (1) Stemele aprobate pot fi reproduse pe firmele şi sigiliile autorităţilor administraţiei publice locale, pe imprimatele acestora şi pe indicatoarele care marchează intrarea în judeţe şi localităţi. Ele vor fi expuse pe frontispiciul clădirilor în care se află sediul autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu stema ţării, potrivit reglementărilor existente.

(2) Stemele pot fi folosite cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive şi pot fi reproduse pe insigne, embleme, pe diferite tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local.

(3) În cazurile în care stemele judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor sunt reproduse, expuse sau folosite împreună cu stema României, acestea vor fi aşezate în dreapta stemei ţării, privind stemele din faţă, şi nu vor avea dimensiuni mai mari decât cele ale stemei ţării.

Art. 9. - (1) Stemele judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, precum şi folosirea acestora se bucură de protecţia legii.

(2) Atingerile de orice fel aduse stemelor şi împiedicarea folosirii acestora atrag răspunderea civilă, administrativă sau penală, după caz, a persoanelor vinovate, potrivit legii.

Art. 10. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei reproducerea şi folosirea unor steme neaprobate prin hotărâre a Guvernului sau în alte situaţii şi condiţii decât cele prevăzute de prezenta hotărâre.

(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunilor se fac de prefecţi şi împuterniciţii acestora, precum şi de împuterniciţii Ministerului Administraţiei Publice.

(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 11. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.64/1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.46 din 2 martie 1993, precum şi orice dispoziţii contrare.